Papa Ioan Paul al II-lea – „Memorie şi identitate“

Editura Rao, 2005; 188 p.

„Memorie şi identitate“, ultima carte publicată de Papa Ioan Paul al II-lea în timpul vieţii, este structurată ca un lung interviu, fiind de fapt un excepţional eseu de filozofie a istoriei. Deloc întâmplător, cartea se deschide cu un excurs pe tema mysterium iniquitatis, pentru a se încheia, pe un ton profetic, cu rememorarea atentatului din Piaţa Sf. Petru de la 13 mai 1981.

Deşi se discută numai despre Polonia, de la creştinarea ţării şi până la intrarea ei în Uniunea Europeană, totuşi, cititorul român regăseşte evenimente, situaţii, gânduri, învăţături care-i sunt familiare.

Volumul se deschide cu o analiză atentă a celor două ideologii maligne care au marcat istoria Europei în veacul al XX-lea: nazismul şi comunismul, cu cortegiul lor de zeci de milioane de victime. Ioan Paul al II-lea le-a trăit nemijlocit pe amândouă şi crede că rădăcina răului e undeva în gândirea europeană: în trecerea de la filozofia fiinţei a Sf. Toma d’Aquino la filozofia ca ştiinţă a gândirii pure – Descartes şi, mai târziu, Iluminismul.

Răul însă nu este, nu poate fi, absolut: Sf. Părinte aminteşte de Edith Stein şi Maximilian Kolbe, care s-au dăruit ca jertfă în lagărul de exterminare de la Auschwitz, moartea lor fiind „semn al victoriei asupra răului“. Vorbitorul leagă, într-o explicaţie de mare profunzime şi frumuseţe, semnificaţia psalmului Miserere de devoţiunea iniţiată de sora Faustina Kowalska, arătând că răul din lume nu poate fi contracarat decât de Milostivirea Divină.

Discutând despre libertate, Ioan Paul al II-lea afirmă că ea este un dar de la Dumnezeu, dar şi o sarcină dată omului. Nu poate fi folosită oricum: „Libertatea este libertate doar în măsura în care realizează adevărul despre bine. Dacă libertatea încetează să mai fie legată de adevăr şi începe să fie independentă, se constituie premisele unor consecinţe morale dăunătoare, a căror dimensiune este, uneori, incalculabilă“. Încercând să construiască o lume fără Dumnezeu, omul a comis atrocităţi fără seamăn: secolul al XX-lea stă mărturie.

O altă secţiune interesantă se intitulează „Gândind la patrie“ şi explică conceptele de patrie, naţiune şi stat, dar şi pericolele născute din naţionalism. Sub genericul „Naţiune şi cultură“, Ioan Paul al II-lea vorbeşte despre rolul esenţial al culturii în istoria omului: „Omul trebuie să se lase călăuzit de adevărul despre sine, ca să poată modela după adevăr lumea înconjurătoare […] [D]ublul adevăr despre lume şi despre sine este temelia oricărei intervenţii a omului asupra creaţiei“ Şi, în altă parte: „Toate naţiunile trăiesc prin operele propriei culturi“. Cazul Poloniei este frapant: ştearsă de pe harta Europei în mai multe rânduri, a rezistat prin credinţă, cultură, onoare.

„Gândind la Europa“ este o secţiune dedicată relaţiei între Polonia, Europa şi Biserică. Relaţie eroică şi glorioasă, de care istoria îşi va aminti… Curajul polonezilor şi acţiunile sindicatului Solidaritatea au dus la prăbuşirea comunismului nu doar în Polonia, ci şi în Europa. Iar Sf. Părinte spune despre Polonia ceea ce ştim cu toţii şi despre România: că nu are cum să intre în Europa, de vreme ce se află deja acolo: geografic, istoric şi cultural.

Capitolul „Democraţia: posibilităţi şi riscuri“ este un exemplu strălucit de gândire politică ghidată de discernământ. Ioan Paul al II-lea ia în considerare meritele, dar şi slăbiciunile democraţiei. Şi afirmă răspicat: „Legea stabilită de om, de parlamente şi de oricare altă instanţă legislativă omenească nu poate fi în contradicţie cu legea naturală, adică, la urma urmelor, cu Legea eternă a lui Dumnezeu“. Din păcate, nu se întâmplă mereu aşa. Un exemplu trist: legislaţia ce permite avortul.

Despre alegerea sa ca Papă, Ioan Paul al II-lea crede că a avut „o valoare simbolică, o semnificaţie deosebită pentru Europa şi pentru lume“, marcând un moment important în istoria contemporană a Bisericii.

Afirmă că Europa central-orientală poate avea o contribuţie semnificativă la Europa unită: apărarea propriei identităţi. Lucru la care, prin „grija“ istoriei, esticii se pricep mai bine decât vesticii. Papa Wojtyla îi îndeamnă pe noii veniţi în marea familie europeană să facă uz de discernământ: nu tot ce se preia din Occident este bun. „Riscul principal pe care îl înfruntă Europa de Est mi se pare că este cel al pierderii propriei identităţi. […] Cedare acritică la influenţa modelelor culturale negative, răspândite în Occident“.

Conciliul Vatican II şi Marele Jubileu al anului 2000 sunt momente esenţiale în istoria Bisericii şi în istoria veacului al XX-lea. Ioan Paul al II-lea vorbeşte cu emoţie şi bucurie despre semnificaţia acestor evenimente şi despre sensul istoriei: „Sensul mai adânc al istoriei trece dincolo de istorie şi îşi găseşte deplina explicaţie în Cristos, Dumnezeul-Om. Speranţa creştină se proiectează dincolo de limitele timpului. Împărăţia lui Dumnezeu se altoieşte şi se dezvoltă în istoria omului, dar ţinta sa este viaţa viitoare“.

„Cineva ghidase glonţul acela…“ – aici cu toţii suntem de acord. După legile fizicii, glonţul tras de Ali Agca nu avea cum să-şi rateze ţinta: medicii au fost uluiţi să descopere că a avut o traiectorie nefirească, ocolind milimetric organele vitale. Asasinul plătit nu înţelege cum de a dat greş şi de ce victima sa a supravieţuit. Sf. Părinte însă a înţeles: atentatul s-a petrecut exact în ziua şi la ceasul când cu peste 60 de ani în urmă avusese loc prima apariţie a Maicii Domnului la Fatima: „În toate câte mi s-au întâmplat chiar în acea zi, am simţit o extraordinară protecţie şi grijă maternă. Ea s-a arătat mai puternică decât glonţul“.

Care este legătura dintre memorie şi identitate şi ce rol au ele în istoria Bisericii şi a fiecăruia dintre noi? Nu există identitate fără memorie. „Ce altceva este Tradiţia dacă nu angajamentul luat de Biserică de a transmite misterul lui Cristos şi totalitatea învăţăturilor Sale, pe care ea le păstrează în amintirea ei?“. Identitatea creştină se regăseşte deplin în cuvintele Mântuitorului: „Faceţi aceasta în amintirea Mea.“

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s