Luigi Giussani – „Eul, puterea, operele“

Editura Nemira, Bucureşti, 2005; 297 p.

Alcătuită din alocuţiuni, conferinţe şi interviuri, cartea lui Luigi Giussani se constituie într-o lectură deopotrivă neliniştitoare şi plină de speranţă. Frumuseţea acestei cărţi constă tocmai în încercarea de a concilia ceea ce pare ireconciliabil: modernitatea triumfătoare şi creştinismul autentic. Voi încerca în cele ce urmează să argumentez această aparentă contradicţie.

De ce neliniştitoare? Pentru că în triunghiul Eul–Puterea–Operele, puterea este o ameninţare redutabilă la adresa Eului şi a operelor.

Dar să lămurim semnificația acestor concepte în scrierile autorului italian.

Prin (i) p u t e r e, fondatorul mişcării Comunione e Liberazione înţelege „puterea [care], în evoluţia modernă a gândirii, s-a întors împotriva Transcendentului, s-a afirmat ca autonomă“.

Vă amintiţi, desigur, celebrele cuvinte ale lordului Acton „Puterea corupe; puterea absolută corupe absolut“. Giussani se teme că puterea nelimitată a statului va sfârşi prin a se întoarce împotriva omului. Vi se pare exagerat? Gândiţi-vă: viaţa la începutul ei nu mai e deloc sigură. Majoritatea guvernelor au legiferat avortul. În ochii majorităţii este o practică justificată şi curentă. Cât va mai trece până când viaţa spre sfârşitul ei va deveni la fel de nesigură? Dacă eficienţa economică va fi criteriul suprem, iar banul – idolul la care mulţi închină, iar statul va decide că nu mai poate susţine bătrânii, bolnavii, handicapaţii, ce va urma…?

Autorul scrie: „Dacă Statul are un drept nelimitat, are şi dreptul de a stabili câţi copii trebuie să ai şi cum trebuie să fie; şi mai poate stabili până când poţi trăi. Pentru că n-ar fi vreun motiv, dacă o putere e putere, ca ea să nu poată stabili ca lege eutanasia, spre a avea o generaţie umană proaspătă, «creatoare»…“

Soluţia? O formulă devenită faimoasă: mai multă societate, mai puţin stat. (vezi şi principiul subsidiarităţii din Doctrina Socială a Bisericii). Concluzia autorului e limpede și de bun-simț („structura socială trebuie să servească structura umană – şi nu invers“), dar i-a atras antipatii tenace printre jurnalişti şi politicieni.

(ii) E u l  reprezintă pentru Giussani persoana umană, unică şi irepetabilă, ridicată de Cristos la o demnitate fără precedent. Societatea modernă tinde să vadă în om individul, nu eul. Un simplu număr, într-o masă amorfă. Autorul subliniază că omul, pentru a-şi afla rostul, e chemat să conlucreze cu Dumnezeu: „Munca e aceea a Tatălui, la care omul e conlucrător, colaborator. Sensul şi utilitatea vieţii înseamnă a participa la acea activitate, pentru acel plan, adică munca“. Însă nu ca scop în sine, nu de dragul câştigului, al prosperităţii şi al confortului, ci pentru a afirma creativitatea cu care omul a fost înzestrat şi slujirea la care a fost chemat.

Acestea sunt (iii) o p e r e l e: „Caritatea conferă solidarităţii o raţiune prin care întreaga viaţă, întreaga privire pe care omul o îndreaptă asupra cosmosului, asupra istoriei şi a eternităţii devine operă: opus Dei, opera lui Dumnezeu“. Omul nu se poate defini prin putere sau inteligenţă, prin bogăţie, celebritate sau succes: ci numai după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Ne lămureşte autorul: „opera se naşte în om ca imitare a Creatorului“. În lumea de azi e nevoie de libertate şi educaţie, de justiţie, cultură şi caritate. Fără ele, omul e vulnerabil şi expus la manipulări de tot felul – mediatice, electorale, pseudo-religioase. Omul modern a pierdut mult din puritatea, smerenia, credinţa şi instinctul adevărului ce îl caracterizau pe medieval. În plus, modernul suferă de miopie: confundă libertatea cu bunul său plac, caritatea creştină cu voluntariatul, puterea-ca-instrument-de-slujire cu puterea-ca-instrument-de-aservire, demagogia cu adevărul. Confundă prosperitatea cu fericirea, iubirea cu destrăbălarea şi morala creştină cu înapoierea.

Luigi Giussani judecă drept catastrofală situaţia din ziua de azi: „O reducere a dorinţelor omului, a exigenţelor sale şi deci a valorilor, este urmărită în mod sistematic. Mass-media şi şcolarizarea vor deveni instrumente pentru inducerea îndârjită a anumitor dorinţe şi pentru anularea sau excluderea altora.“ Dacă afirmaţia vi se pare cam tare, gândiţi-vă la triada televiziune–publicitate–internet şi la efectele acestora asupra copiilor şi adolescenţilor.

Perspectiva e sumbră: în lumea contemporană, creştinismul nu bine văzut. „Oricine afirmă un principiu absolut tinde să fie calificat drept antidemocratic (intolerant, dogmatic)“. Supremă erezie! Or, Întruparea şi Învierea lui Cristos sunt principii absolute, fie că isteţii corectitudinii politice şi ai multiculturalismului aprobă sau nu. Ura crescândă împotriva creştinilor şi chiar persecuţiile sunt realităţi de care Luigi Giussani e perfect conştient. Dar, spre deosebire de mulţi, el nu-şi pierde seninătatea. Mă întorc la contradicţia pe care textul meu încerca s-o explice. Spuneam că e o carte neliniştitoare şi plină de speranţă.

De ce plină de speranţă? Unica sursă de speranţă, ne spune autorul, este Cristos cel Răstignit. Nu o entitate supremă abstractă, Dumnezeul filozofilor şi al teologilor (protestanţi), ci Dumnezeul cel Viu. „Mântuitorul omului, Isus Cristos, e centrul cosmosului şi al istoriei“ (Ioan Paul al II-lea). Speranţa stă în harul dăruit fiecăruia spre a conlucra la planul mântuitor al lui Dumnezeu: „În darul Domnului care s-a întrupat descopăr astfel frumuseţea, certitudinea, bunătatea, iubirea, fecunditatea vieţii“. Cartea lui Giussani, „Eul, puterea, operele“, reprezintă o oglindă fidelă a lumii contemporane, cu pericolele şi smintelile ei, dar şi un ghid al creştinului catolic, o pledoarie pentru speranţă şi curaj, pentru discernământ şi bucurie.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s